Bild på författaren.

Gottfried Wilhelm Leibniz (1646–1716)

Författare till Philosophical Essays

368+ verk 4,318 medlemmar 33 recensioner 9 favoritmärkta

Om författaren

Gottfried Wilhelm Leibniz, one of the last real polymaths, was born in Leipzig. Educated there and at the Universities at Jena and Altdorf, he then served as a diplomat for the Elector of Mainz and was sent to Paris, where he lived for a few years and came into contact with leading scientists, visa mer philosophers, and theologians. During a trip to England, he was elected to the Royal Society; he made a visit to Holland to meet Spinoza. Back in Germany he became librarian to the Duke of Brunswick, whose library was the largest in Europe outside the Vatican. From there he became involved in government affairs in Hanover and later settled in Berlin at the court of Queen Sophie Charlotte of Prussia. Leibniz was involved in the diplomatic negotiations that led to the Hanoverian succession to the English throne. From his university days he showed an interest in mathematics, logic, physics, law, linguistics, and history, as well as theology and practical political affairs. He discovered calculus independently of Newton and had a protracted squabble about which of them should be given credit for the achievement. The developer of much of what is now modern logic, he discovered some important physical laws and offered a physical theory that is close to some twentieth-century conceptions. Leibniz was interested in developing a universal language and tried to master the elements of all languages. Leibniz corresponded widely with scholars all over Europe and with some Jesuit missionaries in China. His philosophy was largely worked out in answer to those of other thinkers, such as Locke, Malebranche, Bayle, and Arnauld. Although he published comparatively little during his lifetime, Leibniz left an enormous mass of unpublished papers, drafts of works, and notes on topics of interest. His library, which has been preserved, contains annotations, analyses, and often refutations of works he read. The project of publishing all of his writings, undertaken in the 1920s by the Prussian Academy, was delayed by World War II but was resumed thereafter. It is not likely that the project will be completed in the twentieth century. (Bowker Author Biography) visa färre
Foto taget av: Painting by Bernhard Christoph Francke (ca. 1700)

Verk av Gottfried Wilhelm Leibniz

Philosophical Essays (1989) 515 exemplar
Discourse on Metaphysics (1953) 214 exemplar
Monadology (1714) — Författare — 205 exemplar
Philosophical Writings (1965) 196 exemplar
Leibniz Selections (1951) 166 exemplar
Leibniz: Political Writings (1972) 74 exemplar
Writings on China (2006) 39 exemplar
Leibniz (1996) 19 exemplar
Filosofisia tutkielmia (2011) 18 exemplar
Protogaea (2008) 17 exemplar
Logical Papers (1966) 11 exemplar
L'harmonie des langues (1995) 11 exemplar
Filosofía para princesas (2007) 10 exemplar
Escritos filosóficos (2004) 8 exemplar
Antología (1997) — Författare — 6 exemplar
Gottfried Wilhelm Leibniz (2011) 5 exemplar
Correspondance (2016) 5 exemplar
Le droit de la raison (1994) 4 exemplar
Scritti di logica (1992) 4 exemplar
Valda skrifter (1990) 4 exemplar
Valitud kirjad ja tööd (2020) 4 exemplar
La polémica Leibniz-Clarke (1980) 4 exemplar
Tres textos metafísicos (1993) 3 exemplar
Leibniz (2000) 3 exemplar
Análisis infinitesimal (1987) 3 exemplar
Discurso de metafísica (2004) 3 exemplar
Auswahl aus seinen Werken (1958) — Författare — 3 exemplar
Die Hauptwerke (1949) 3 exemplar
METAFÍSICA. (2010) 2 exemplar
Briefwechsel (2017) 2 exemplar
William G Leibniz (1984) 2 exemplar
Escritos cientA­ficos (2013) 2 exemplar
Theodicee (2009) 2 exemplar
Escritos de dinámica (1991) 2 exemplar
A System of Theology (1850) 2 exemplar
Caracteristique geometrique (1995) — Författare — 2 exemplar
Hauptschriften zur Grundlegung der Philosophie — Författare — 2 exemplar
Brennpunkt: Matrix. (2002) 2 exemplar
Oeuvres choisies 2 exemplar
Des cas perplexes en droit (2009) 2 exemplar
Leibniz [Opere di] 1 exemplar
Les 2 labyrinthes 1 exemplar
Escritos políticos (1979) 1 exemplar
Discurso da Metafísica (2017) 1 exemplar
Werke 1 exemplar
Protogaea 1 exemplar
Esprit de Leibnitz 1 exemplar
Origines Guelfacae 1 exemplar
Selections 1 exemplar
Escritos políticos (1985) 1 exemplar
Philosophische Schriften (2013) 1 exemplar
Gottfried Leibniz (2022) 1 exemplar
Skrifter i utvalg 1 exemplar
Politische Schriften — Författare — 1 exemplar
Leibnitz: Basic writings (1968) 1 exemplar
Trois dialogues mystiques (2003) 1 exemplar
1686 - 1694 (2009) 1 exemplar
Basic Writings 1 exemplar
Obras escolhidas 1 exemplar
Leibniz 1 exemplar
Die Hauptwerke 1 exemplar
Primae veritas 1 exemplar
EL ESTILO FILOSOFICO (1993) 1 exemplar
Essay on Dynamics 1 exemplar

Associerade verk

The European Philosophers from Descartes to Nietzsche (1960) — Bidragsgivare — 440 exemplar
Western Philosophy: An Anthology (1996) — Författare, vissa utgåvor188 exemplar
Metaphysics: A Guide and Anthology (2004) — Bidragsgivare — 74 exemplar
Wijsgerige teksten over de wereld (1964) — Bidragsgivare — 2 exemplar


Allmänna fakta

Namn enligt folkbokföringen
Leibniz, Gottfried Wilhelm von
Neustädter Hof- und Stadtkirche St. Johannis, Hanover, Germany
Leipzig, Germany
Hanover, Germany
Hanover, Germany
Paris, France
Nuremberg, Germany
University of Leipzig
University of Altdorf
Pufendorf, Samuel (intellectual adversary)
Priser och utmärkelser
Royal Society (Fellow, 1673)
Kort biografi
Leibniz, one of the great contributors to the Age of Enlightenment, wanted to collate all human knowledge -- but was unable to do so.  However, among his many accomplishments, he developed the present day notation for differential and integral calculus, and the binary number system at the basis of digital computers.  He was one of the 17th century's great advocates of rationalism along with Descartes and Spinoza.  A prolific writer on a vast array of subjects, Leibnitz left behind at his death tens of thousands of letters and unpublished manuscripts. 



A very interesting account of early scientific writing before the science paper. Leibnifz reviews evidence from fossil records to reconstruct a history of the earth. However inaccurate, the methodology is extremely interesting.
yates9 | Feb 28, 2024 |
selected writings
SrMaryLea | Aug 22, 2023 |


1. Schiţa de portret - pag. ix
2. Profilul sistemului - pag. xii
3. Arhitectura lumii - pag. xv
4. Noile eseuri: geneză şi trăsături caracteristice - pag. xx
5. Metafizică şi epistemologie - pag. xxiii
6. Note - pag. xxx



1. Dacă există principii înnăscute în spiritul omului - pag. 21
2. Despre faptul că nu există principii practice înnăscute - pag. 36
3. Alte consideraţii privitoare la principiile înnăscute, atât cele care privesc speculaţia, cât 'şi· cele care aparţin practicii - pag. 47


1. Unde se discută despre idei în general şi unde se examinează, ocazional, dacă sufletul omului cugetă neîncetat - pag. 55
2. Despre ideile simple - pag. 63
3. Despre ideile care ne parvin printr-un singur simţ - pag. 64
4. Despre soliditate - pag. 65
5. Despre ideile simple care ne vin prin diferite simţuri - pag. 69
6. Despre ideile care se formează prin reflecţie - pag. 70
7. Despre ideile care se formează prin senzaţie şi reflecţie - pag. 70
8. Alte consideraţii asupra ideilor - pag. 70
9. Despre percepţie - pag. 74
10 Despre reţinere - pag. 79
11. Despre discemământ sau despre facultatea de a deosebi ideile - pag. 80
12. Despre ideile complexe - pag. 83
13. Despre modurile simple şi, in primul rând, despre cele ale spaţiului - pag. 84
14. Despre durată şi despre modurile sale simple - pag. 89
15. Despre durată şi expansiune considerate împreună - pag. 91
16. Despre număr - pag. 92
17. Despre infinit - pag. 94
18. Despre alte câteva moduri simple - pag. 96
19. Modurile care privesc gândirea - pag. 96
20. Despre modurile plăcerii şi ale durerii - pag. 98
21. Despre putere şi despre libertate - pag. 104
22. Despre modurile mixte - pag. 140
23. Despre ideile complexe ale substanţelor - pag. 143
24. Despre ideile colective de substanţe - pag. 150
25. Despre relaţie - pag. 151
26. Despre cauză şi efect şi despre alte câteva relaţii - pag. 152
27. Ce este identitatea sau diversitatea - pag. 153
28. Despre alte câteva relaţii şi mai ales despre relaţiile morale - pag. 167
29. Despre ideile clare şi obscure, distincte şi confuze - pag. 173
30. Despre ideile reale şi himerice - pag. 180
31. Despre ideile complete şi incomplete - pag. 182
32. Despre ideile adevărate şi false - pag. 184
33. Despre asocierea ideilor - pag. 185


1. Despre cuvinte sau despre limbaj în general - pag. 189
2. Despre semnificaţia cuvintelor - pag. 193
3. Despre termenii generali - pag. 200
4. Despre denumirile ideilor simple - pag. 207
5. Despre denumirile ideilor mixte şi ale relaţiilor - pag. 211
6. Despre denumirile substanţelor - pag. 214
7. Despre particule - pag. 236
8. Despre tem1enii abstracţi şi concreţi - pag. 239
9. Despre imperfecţiunea cuvintelor - pag. 240
10. Despre folosirea abuzivă a cuvintelor - pag. 245
11. Despre remedii le ce se pot aduce imperfecţiunilor şi abuzurilor despre care tocmai s-a vorbit - pag. 255


1. Despre cunoaştere în general - pag. 261
2. Despre gradele cunoaşterii noastre - pag. 265
3. Despre întinderea cunoaşterii umane - pag. 277
4. Despre realitatea cunoaşterii noastre - pag. 290
5. Despre adevăr în general - pag. 294
6. Despre propoziţiile universale, despre adevărul şi certitudinea lor - pag. 296
7. Despre propoziţiile pe care le numim maxime sau axiome - pag. 303
8. Despre propoziţiile triviale - pag. 322
9. Despre cunoaşterea pe care o avem despre existenţa noastră - pag. 326
10. Despre cunoaşterea pe care o avem despre existenţa lui Dumnezeu - pag. 327
11. Despre cunoaşterea pe care o avem despre existenţa celorlaltor lucruri - pag. 335
12. Despre mijloacele pe care le avem pentru a ne spori [cunoaşterea] - pag. 339
13. Alte consideraţii supra cunoaşterii noastre - pag. 346
14. Despre judecată - pag. 347
15. Despre probabilitate - pag. 347
16. Despre gradele asentimentului - pag. 349
17. Despre raţiune - pag. 362
18. Despre credinţă şi despre raţiune şi despre limitele lor distincte - pag. 380
19. Despre entuziasm - pag. 386
20. Despre eroare - pag. 391
21. Despre diviziunea ştiinţelor - pag. 402

NOTE - pag. 407
… (mer)
Toma_Radu_Szoha | May 8, 2023 |
(o Goodreads simplesmente apagou minha resenha anterior, reescrevo-a meio sem paciência). Leibniz e Clarke trocam cartas, mas é um diálogo de surdos que, embora com bons argumentos e complicando suas respostas a cada vez, retrucam um ao outro, sem possível entendimento onde nenhum quer arredar o pé. Em geral, embora mais dogmático e pitoresco (pensem na doutrina da harmonia pré-estabelecida), simpatizo mais com Leibniz e o considero mais arguto. Exceto nas questões físicas (especialmente quanto à gravidade), em que ele realmente parece errado e Clarke o corrige copiosamente.

De modo que Leibniz introduz o princípio de razão suficiente (PRS - há razão para tudo), que Clarke aceita, mas o lê de modo forte, derivando o princípio do melhor (Deus sempre escolhe o melhor) e dele a identidade dos indiscerníveis. Essa identidade é interessante: não há a possibilidade de que duas coisas sejam exatamente iguais, porque daí não haveria motivo para preferir uma à outra na ordem da criação divina. E como Leibniz tem uma concepção cartesiana da liberdade, não é possível agir sem motivos, pois a indiferença se confundiria com o caos epicurista, com o destino do irracional. Assim, o melhor dos mundos envolve que noções abstratas de espaço e tempo sejam abstrações e não realidades (como Clarke e Newton querem, de um Deus que constitui espaço-tempo como quantidades subjacentes às coisas), pois se existissem, seriam uniformes, e não permitiriam o melhor motivo quanto à colocação de algo na posição absoluta deste. De mesmo modo, átomos não existem, porque coisas idênticas levam à mesma indiferença, e Deus se atêm no melhor mesmo nos literalmente infinitos detalhes. (Curiosamente a teoria de Newton, mais próxima ao nosso senso comum atual, enfrenta dificuldades ao admitir que é impraticável pensar em movimentos absolutos; e no apêndice sugere que as estrelas fixas são seguradas no lugar contra a gravitação por milagres divinos...)

Quando na quinta resposta Clarke perde de vez a compostura e declara que Leibniz faz petições de princípio, tipicamente não-filosóficas, o filósofo alemão não retruca surdamente mais uma vez, pois falece logo em seguida.
… (mer)
henrique_iwao | Aug 30, 2022 |



Du skulle kanske också gilla

Associerade författare


Även av
½ 3.7

Tabeller & diagram